Fibra de carbon, un material foarte apreciat pentru greutatea redusă și rezistența excepțională, ar putea fi în curând retrogradată la statutul de „substanță periculoasă”, de către Uniunea Europeană.

Decizia este justificată de riscul potențial pe care în reprezintă filamentele de fibră de carbon, atunci când ajung în contact cu pielea umană.

Un amendament propus de Parlamentul European vizează includerea acestui material în lista substanțelor nocive, alături de plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent. O decizie care ar putea să zguduie întreaga industrie auto, unde acest material este din ce în ce mai folosit.

Inițiativa, unică la nivel mondial, se înscrie în procesul de revizuire a directivei europene privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. Conform autorităților europene de reglementare, fibrele de carbon ar putea să se desprindă, să fie purtate de curenții de aer și să reprezinte un potențial risc în contact cu pielea umană.

Dacă amendamentul va fi adoptat, acesta ar intra în vigoare din 2029. De la acea dată, constructorii auto vor trebui să reducă treptat sau chiar să elimine utilizarea fibrei de carbon în procesele de fabricație. Sectorul auto reprezintă aproape 20% din consumul global al acestui material.

Anunțul a provocat o reacție imediată pe piețele financiare: acțiunile marilor producători asiatici de fibră de carbon – inclusiv giganții japonezi Teijin, Toray Industries și Mitsubishi Chemical – au scăzut brusc. Aceste trei companii reprezintă 54% din producția globală.

Constructorii auto specializați în vehicule sport și supercaruri ar fi cei mai afectați. Fibra de carbon este un element cheie în designul modelelor de înaltă performanță, unde fiecare gram contează. Dar nici constructorii de vehicule electrice nu vor fi cruțați: BMW, Hyundai, Lucid și Tesla, printre altele, integrează masiv fibra de carbon în șasiu și componente, pentru a diminua greutatea automobilelor.

Pe de altă parte, sunt semnale că industria nu va rămîne pasivă. Se estimează că piața fibrei de carbon va atinge o valoare de aproximativ cinci miliarde de euro în 2025, ceea ce va genera, cel mai probabil, o opoziție puternică din partea industriei aeronautice și a celei auto, înainte de intrarea în vigoare a noii reglementări.