Volkswagen are nevoie de 629.000 de angajați pentru a produce 4,13 milioane de automobile, în timp ce Toyota produce 5,39 milioane cu 391.000 de angajați.

Cifra este surprinzătoare: pentru a produce mai puține mașini decât rivalul său japonez, Volkswagen mobilizează cu aproape două treimi mai mulți angajați. Această comparație survine într-un moment deosebit de delicat, în condițiile în care Consiliul de supraveghere al grupului german a respins un plan de închidere a patru fabrici și de eliminare a 100.000 de locuri de muncă.

În lipsa unei majorități, au fost aprobate doar reducerea la jumătate a gamei de modele și scăderea capacității de producție la 9 milioane de vehicule pe an, față de 12 milioane înainte de pandemie. Aici se poate vedea amploarea restructurării prin care trece grupul – fără îndoială, cea mai profundă din cei 89 de ani de istorie -, dar și dificultatea punerii în aplicare, în fața unor blocaje interne puternice.

O parte din această discrepanță se explică prin însăși modelul industrial al Volkswagen, care continuă să internalizeze o mare parte din lanțul valoric. Este vorba de fabricarea componentelor, ingineria, dezvoltarea produselor, sarcini pe care alți producători le externalizează într-o măsură mult mai mare.

Această alegere, prezentată multă vreme ca o garanție a solidității industriale, pare astăzi o povară financiară greu de suportat în fața unor concurenți mai flexibili, precum producătorul japonez. Totuși, această explicație, deși relativizează comparația brută, nu este suficientă pentru a șterge decalajul de competitivitate pe care îl relevă.

Planul prezentat de directorul general Oliver Blume prevedea închiderea unităților din Hanovra, Zwickau și Emden, precum și a fabricii Audi din Neckarsulm. Blocul care reprezintă angajații și landul Saxonia Inferioară, care deține 10 din cele 19 locuri din Consiliu, a fost suficient pentru a bloca proiectul.

De atunci, comitetul de întreprindere și sindicatul IG Metall evocă un scenariu și mai sumbru: până la 140.000 de locuri de muncă amenințate în următorul deceniu, luând în calcul atât reducerile de personal deja aprobate, cât și o eventuală închidere a celor patru unități în cauză. Volkswagen nu a confirmat această cifră până în prezent. Adunările programate pentru 25 și 26 august, la Wolfsburg, Emden și Zwickau, vor trebui să clarifice amploarea reală a ajustării.

Producătorul german nu este un caz izolat: BMW a negociat plecarea voluntară a 8.000 de angajați după o scădere de 28,5% a profitului net, în timp ce Mercedes-Benz își delocalizează o parte din producție în Ungaria. Nici măcar Toyota nu scapă complet de turbulențe, cu un cost estimat la 4,3 miliarde de euro legat de conflictul din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, modelul său de eficiență este cel care servește acum drept referință pentru Consiliul de administrație de la Volkswagen.