În Ungaria, venirea la putere a lui Péter Magyar dă peste cap calculele giganților BYD și CATL, care au mizat pe investiții majore în țara vecină. Situația s-a schimbat considerabil la fabricile de la Szeged, respectiv Debrecen, unde au apărut controale intensificate, polemici sociale și amenințări la adresa capacităților productive.

Ani la rând, Ungaria a întins covorul roșu pentru giganții chinezi din domeniul bateriilor și vehiculelor electrice. Fabrici uriașe, subvenții publice, proceduri accelerate – totul fusese gândit pentru a atrage investițiile BYD și CATL în țara vecină.

Din primăvara anului 2026, tonul s-a schimbat, odată cu venirea la putere a guvernului condus de Péter Magyar. Iar cei doi giganți chinezi se confruntă acum cu o frânare serioasă în Ungaria, din punct de vedere legislativ.

Ales pe 12 aprilie 2026, Péter Magyar și-a preluat funcția în luna mai, cu o promisiune clară: respectarea mai strictă a normelor de mediu și a legislației muncii, chiar și în cazul așa-numiților investitori strategici. Acordurile privind subvențiile, autorizațiile și angajamentele statului, încheiate sub Viktor Orbán, sunt supuse în prezent unei analize amănunțite. În centrul acestei revizuiri se află fabricile BYD din Szeged și CATL din Debrecen, care au devenit simboluri ale pariului chinez.

Sub conducerea lui Viktor Orbán, strategia era clară: transformarea Ungariei într-un hub european al bateriilor chinezești. Mega-fabrica de baterii CATL din Debrecen reprezintă o investiție de peste 7,3 miliarde de euro. Capacitatea sa inițială trebuie să ajungă la 40 GWh pe an, cu o extindere prevăzută până la 100 GWh pe termen lung. În paralel, BYD a lansat la începutul anului 2026 producția de probă a fabricii sale de automobile din Szeged. Este vorba despre prima fabrică europeană de autoturisme a gigantului chinez, care urmează să-și crească treptat producția până la 200.000 de vehicule pe an.

Dar BYD și CATL se confruntă mai nou cu o înăsprire a reglementărilor în Ungaria, unde subvențiile, autorizațiile și condițiile de muncă vor fi de acum înainte examinate mai atent. Conform unor documente dezvăluite în iulie, acordurile încheiate sub fostul guvern prevedeau sprijin public substanțial pentru aceste investiții. Acestea menționau, de asemenea, posibilitatea angajării a aproximativ 10.000 de muncitori chinezi la Szeged.

Guvernul condus de Péter Magyar dorește acum să reexamineze subvențiile, autorizațiile și angajamentele statului acordate companiilor BYD și CATL. O nouă autoritate specializată va verifica la fața locului respectarea normelor de mediu. Aceasta va putea dispune oprirea producției, în cazul unor încălcări grave.

Șantierele fabricii BYD din Szeged au atras rapid atenția ONG-urilor și a autorităților maghiare. China Labor Watch, care a intervievat muncitori chinezi, relatează despre zile de lucru de până la 14 ore, șapte zile pe săptămână. ONG-ul menționează, de asemenea, datorii legate de costurile de recrutare, ceea ce alimentează temerile privind forme de muncă forțată.

În februarie 2026, autoritățile au deschis o procedură de mediu în urma transportului de pământ de la șantier. Analizele au evidențiat depășiri ale unor limite, urmate de o revenire sub valorile limită după efectuarea unor noi teste. Pe plan politic, fostul ministru Péter Szijjártó, artizanul acordului cu BYD, s-a alăturat grupului în iulie 2026.

La Debrecen, fabrica CATL asamblează module și a demarat producția de celule la 6 mai 2026. În august, inspecția muncii a suspendat trei zone de producție a celulelor după ce a constatat o expunere excesivă la nichel. Autoritățile de mediu au aplicat o amendă companiei CATL pentru gestionarea defectuoasă a deșeurilor periculoase.

În iunie, producătorul Semcorp și-a pierdut licența la Debrecen, după descoperirea unor metale în apele subterane. Deocamdată, guvernul condus de Péter Magyar nu a anunțat o întrerupere generală a cooperării economice cu China. Însă această înăsprire a controalelor menține incertitudinea cu privire la ritmul în care BYD și CATL vor putea atinge volumele promise.