Un comunicat de presă difuzat de Institutul Național de Statistică dezvăluie cifre dezarmante referitoare la infrastructura de transport din România. La trei decenii de la Revoluția din 1989 și după 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, aproape o treime din reţeaua rutieră publică din România continuă să fie formată din drumuri pietruite sau de pământ.

Nici în privința autostrăzilor situația nu este deloc îmbucurătoare: la sfârșitul anului trecut, lugimea totală era sub 900 km. Comparativ cu finalul anului 2018, lungimea autostrăzilor a crescut cu doar 5,2%, respectiv cu 43 km.

La finele lui 2019, drumurile publice totalizau 86.391 km, din care 17.873 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.083 km (40,6%) drumuri judeţene şi 33.435 km (38,7%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 38.166 km (44,2%) drumuri modernizate (în  proporţie de 92,8% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.365 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 26.860 km (31,1%) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Din totalul drumurilor naţionale, 34,6% (6.176 km) erau drumuri europene, 4,8% (866 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 10,8%  (1.923 km) drumuri cu  4  benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 42,3% drumuri modernizate și 37,0% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

Sursa: Institutul Național de Statistică