Electrificarea aduce cu ea multe kilograme în plus, din cauza acumulatorilor, iar sisteme de securitate din ce în ce mai elaborate trag și ele la cântar. Automobilele noastre devin astfel din ce în ce mai grele, iar acest lucru începe să creeze probleme tot mai serioase.

Nu mai este un secret pentru nimeni că automobilele devin din ce în ce mai grele, din mai multe motive. În paralel cu această tendință, clienții manifestă un apetit crescând pentru SUV-uri, ceea ce nu face decât să accentueze tendința de creștere în gabarit și mai ales în greutate a parcului de autoturisme.

Iată un exemplu elocvent în acest sens: modelul Mercedes 190 din 1982, precursorul Clasei C, avea 4,42 metri lungime și cântărea, în funcție de versiune, între 1.080 și 1.300 kg. În zilele noastre, la peste 40 de ani distanță în timp, Mercedes Clasa C are 4,75 metri lungime și depășește, în versiunea hibrid plug-in, două tone. Adică mai mult decât prima generație a modelului de top Clasa S (W116), lansată în 1972!

Deși poate părea că problema are repercusiuni doar asupra consumului de combustibil, creșterea greutății mașinilor are efecte și în alte privințe, precum regimul permiselor de conducere și, în mod paradoxal, siguranța.

Creșterea în greutate este în primul rând o problemă de securitate, pentru că, cu cât greutatea unei mașini este mai mare, cu atât este mai mare forța necesară pentru a o frâna. Așadar, este de la sine înțeles că mașinile mai grele necesită sisteme de frânare mai puternice.

În cazul unui accident, cu cât greutatea mașinii este mai mare, cu atât crește și riscul la care sunt expuși ocupanții celorlaltor vehicule implicate. Acest lucru a fost remarcat de Euro NCAP, în raportul privind testele efectuate în 2022. Organizația a publicat o notă cu privirea la creșterea greutății mașinilor noi, însoțită de un tabel comparativ al vehiculelor testate în două perioade: 2010-2012 și 2020-2022.

Astfel, remarcăm că, în decurs de un deceniu, compactele au luat în greutate în medie peste 100 de kilograme, cele din segmentul E circa 200 de kilograme, iar SUV-urile urbane peste 130 de kilograme. Dacă ne uităm la mașinile electrice, cifrele de greutate explodează, cu 1.657 de kilograme în medie pentru o compactă, peste 2 tone pentru un model din segmentul D și 1.978 de kilograme pentru un SUV compact.

Să ne imaginăm doar o ciocnire între un SUV electric de două tone și o compactă veche de zece ani, care cântărește 1.400 de kilograme! Euro NCAP a evidențiat necesitatea unor structuri adecvate de absorbție a șocului generat în cazul unui impact, precum și a unor sisteme mai eficiente de asistență a șoferului, pentru a proteja nu numai alte vehicule, ci și partenerii de trafic vulnerabili, cum ar fi bicicliștii și pietonii.

Un aspect fundamental, legat de creșterea continuă a greutății autoturismelor vizează și limitele impuse de permisul de conducere. În prezent, deținătorii de permis categoria B pot conduce automobile cu o greutate totală de cel mult 3,5 tone. Pentru modelele cu propulsie convențională, această limită este încă îndepărtată. Însă, în cazul modelelor electrice, dacă greutatea crește în acest ritm, limita impusă la categoria B s-ar putea să nu mai fie suficientă pe viitor.

Bentley a semnalat deja această problemă. Pentru a-și susține teoria, producătorul britanic a luat ca exemplu Bentayga în versiunea cu ampatament mărit: 2.514 kg, cu o masă brută de 3.250 kg. Iar acest model nici măcar nu este electric! Dotat cu baterii, ar depăși cu mult limitele permise.

În același spirit, noul Volvo EX90, un SUV 100% electric poziționat în vârful gamei, cântărește cel puțin 2,8 tone, în timp ce noul BMW i7, cu toate opțiunile, se apropie de 3 tone!

Unii producători par conștienți de problemă. Tesla, de pildă, nu intenționează să ofere acumulatori mai mari în comparație cu ceea ce comercializează deja. Pentru a maximiza autonomia, producătorul american intenționează să scadă greutatea mașinilor și să lucreze la aspectul aerodinamic. O soluție care funcționează, dovada în acest sens fiind conceptul Mercedes EQXX.