Odată cu interzicerea la nivel european a vânzării de automobile dotate cu propulsii termice, începând din 2035, acest tip de motorizare ajunge la capăt de drum. O spune chiar Luca de Meo, omul din fruntea Grupului Renault și președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile, care este de părere că majoritatea producătorilor europeni au întors deja pagina, în această privință.

Chiar dacă combustibilii sintetici vor fi considerați în Uniunea Europeană o energie neutră din punct de vedere climatic și, în consecință, autorizați după 2035, devine o certitudine faptul că motoarele cu ardere internă urmează să dispară, cel puțin de pe automobilele convenționale.

Producătorii par să fi înțeles foarte bine acest aspect. Cei mai mulți dintre au și renunțat la ideea dezvoltării în continuare a acestei tehnologii și la lansarea de noi generații de motoare termice.

Astfel, Jaguar își va lua rămas bun de la arderea internă încă din 2025, în timp ce Renault, Volvo, Ford Europe, Bentley și Rolls-Royce o vor face până în 2030. În următorii șapte ani, majoritatea mărcilor Stellantis (dacă nu toate) vor abandona și ele motoarele pe benzină și diesel.

Audi va lansa mașini electrice abia din 2026 și nu va mai comercializa niciun model cu motor termic în Europa, începând din 2033. Mercedes și BMW adoptă o politică puțin mai precaută pentru moment, dar și în cazul lor electrificarea gamei este o realitate.

Volkswagen, Skoda, Cupra și Seat și-au exprimat intenția de a deveni electrice anunțând lansarea mai multor noi modele cu emisii zero, în următorii ani. La rândul lor, Kia și Hyundai vor vinde exclusiv modele electrice pe Bătrânul Continent, începând din 2035.

„Nu cred că mai există cineva (…) care să lucreze la un motor complet nou. Nimeni nu dezvoltă un nou motor termic în Europa. Toți banii merg la electricitate sau la hidrogen.”

Luca de Meo, CEO Group Renault, președinte ACEA

Unele dintre motoarele termice disponibile în prezent vor fi retrase în anii următori, în timp ce altele vor trebui aduse la zi în privința emisiilor, pentru a respecta standardele Euro 7. În plus, unele modele vor fi eliminate odată cu introducerea noului standard, deoarece costurile pe care le-ar impune trecerea la Euro 7 ar fi prea mari – chiar și până la 4.000 de euro, potrivit mai multor observatori.

În fine, deși combustibilii sintetici par să aibă un viitor ceva mai sigur decât combustibilii fosili, pentru Luca de Meo aceștia reprezintă, înainte de toate, „un fel de soluție de nișă”, dar care, totuși, reprezintă „o oportunitate”. Cu toate acestea, având în vedere costul și energia necesară pentru a produce un litru de e-fuel, nu reprezintă o soluție alternativă pentru tranziția energetică care este pe cale să înceapă.