CEO-ul BMW, Oliver Zipse, nu se ascunde după vorbe. În opinia sa, planul Uniunii Europene de a elimina treptat motoarele termice ar putea destabiliza grav industria auto.

Se știe deja foarte clar că la Bruxelles se dorește ca, din 2035, toate automobile noi vândute în UE să fie „cu emisii zero”, ceea ce ar forța atât constructorii, cât și consumatorii să renunțe definitiv la motoarele termice. Zipse critică dur această strategie, pe care o consideră prea grăbită și prea radicală. În locul unei abordări unice, el susține diversificarea soluțiilor, de la tehnologia pe bază de hidrogen până la combustibilii sintetici, pentru o tranziție mai echilibrată.

La sediul BMW din München, atmosfera e încărcată, chiar dacă nimeni nu o spune direct. De când Uniunea Europeană a dat undă verde legii care impune ca, din 2035, toate mașinile și vehiculele utilitare noi să fie „cu emisii zero”, industria auto a fost lovită de un val de reglementări fără precedent.

Ritmul alert impus nu lasă prea mult timp de adaptare giganților din domeniu. Oliver Zipse, președintele Consiliului de administrație al BMW, s-a poziționat de luni bune ca una dintre vocile critice ale acestei direcții. În cel mai recent discurs al său, a mers mai departe, numind politica climatică europeană un adevărat „dezastru” pentru industria auto de pe continent.

Iar avertismentul său nu este, susține Zipse, o simplă polemică ideologică, ci o chestiune ce afectează însăși structura de bază a acestui sector. El pledează cu hotărâre pentru respectarea principiului neutralității tehnologice: de ce să mizăm exclusiv pe electrificare, când și hidrogenul sau combustibilii sintetici pot duce la același rezultat, reducerea sau eliminarea emisiilor?

CEO-ul BMW subliniază că o mașină electrică generează în prezent cu 40% mai mult CO2 în timpul fabricării sale decât una cu motor cu ardere internă convențional. A crede într-un panaceu electric pare, pentru moment, riscant și periculos. Poluarea auto nu se rezumă doar la emisiile de gaze de eșapament – începe în minele de litiu sau cobalt, continuă în fabrici și se termină în centrele de reciclare.

Zipse susține că marșul forțat către vehiculele electrice se lovește de un zid în privința infrastructurii. Chiar și Germania, adesea admirată pentru robustețea infrastructurii sale, s-ar chinui să absoarbă o conversie completă. El estimează că o astfel de transformare, pentru a realiza electrificarea completă, ar necesita 30 până la 40 de ani de investiții continue.

Clienții, însă, nu ar fi întotdeauna dornici să adopte mașini electrice, cu excepția cazului în care li se acordă subvenții substanțiale pentru a le sprijini achiziția. Iar cifrele arată că vânzările de modele electrice rămân fragile în timp și sunt foarte sensibile la fluctuațiile subvențiilor.

La Bruxelles, liderii politici insistă pe respectarea strictă a calendarului. Ținta anului 2035 face parte din ambițiosul program „Fit for 55”, unul dintre pilonii centrali ai strategiei climatice europene, care urmărește reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Este o viziune ferm ancorată în lupta globală împotriva schimbărilor climatice și susținută cu entuziasm de numeroase ONG-uri.

Totuși, în culise, apar fisuri. La începutul lui 2025, sub presiunea Germaniei, Comisia Europeană a cedat parțial, acceptând un compromis: după 2035 vor putea fi vândute în continuare mașini noi alimentate exclusiv cu combustibili sintetici (e-combustibili). Pentru unii, este doar un detaliu tehnic. Pentru alții, printre care și BMW, e o adevărată plasă de siguranță. Constructorul german vede în acest acord o gură de oxigen și o deschidere spre o alternativă viabilă, chiar dacă industria e-combustibililor este, deocamdată, în stadiu incipient la nivel de producție de masă.

Discuțiile privind taxele vamale adaugă un alt nivel de complexitate. Zipse consideră politica UE în această chestiune mai strictă decât cea a Statelor Unite. Măsurile protecționiste care vizează vehiculele produse în China au declanșat o reacție în lanț asupra parteneriatelor și, mai ales, teama unei spirale de sancțiuni reciproce. Presiunea vine și din competitivitatea industrială globală.

BMW a reiterat, la adunarea generală din primăvara anului 2025, necesitatea de a menține o prezență puternică în China, nu numai pentru vânzările sale, ci mai ales pentru a profita de vitalitatea tehnologică a acestei țări.

Prin declarațiile sale repetate, Zipse pare să anticipeze o posibilă inversare a poziției europene. Aceasta este o chestiune de realism financiar și industrial, potrivit lui, mai mult decât orice convingere personală profundă.

În fine, mai trebuie spus că există deja clauze de revizuire prevăzute în legislația europeană. Un raport inițial de progres va fi publicat în cursul anului 2025, urmat de evaluări regulate, menite să măsoare fezabilitatea reală a trecerii la emisii zero.

Eugen COCEA