Industria auto europeană se confruntă cu cea mai gravă criză socială din ultimele decenii. Peste 70.000 de locuri de muncă sunt în pericol, în principal în Germania și în nordul continentului.

Pierderea locurilor de muncă afectează puternic sectorul auto european. Bosch prognozează 13.000 de plecări, ZF 7.600 și Schaeffler 4.700, în timp ce Volkswagen mizează pe 35.000 de concedieri până în 2030. Producătorii de echipamente sunt deosebit de afectați, prinși între presiunea chineză, tranziția electrică și piețele europene blocate. Chiar și Spania, singura piață majoră care rezistă, cu vânzări în creștere cu 16,4% în septembrie, se teme de contagiune.

Situația devine îngrijorătoare pentru industria auto europeană. Giganți auto precum Volkswagen, Audi și Bosch fac numeroase anunțuri de restructurare sau chiar închidere completă a unităților de producție. În total, incluzând producătorii de echipamente, nu mai puțin de 70.000 de locuri de muncă sunt în pericol, concentrate în principal în Germania și țările nordice.

Statisticile vânzărilor reflectă această tensiune. În primele opt luni ale anului, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile a înregistrat o scădere de 0,1% a înmatriculărilor în Uniunea Europeană față de 2024. Deși acest lucru nu pare foarte alarmant la prima vedere, dezvăluie o piață aflată într-o stare de criză.

În mod curios, Spania face excepție, cifrele publicate la sfârșitul lunii septembrie de către organizațiile profesionale fiind de-a dreptul incredibile. Vânzările au crescut cu 16,4% față de anul precedent și chiar au depășit nivelurile din 2019 cu 4%, ștergând în sfârșit trauma pandemiei. Este o îmbunătățire înșelătoare, potrivit profesioniștilor din industrie, care subliniază dependența masivă de piețele germană, franceză și britanică, toate trei aflate mai nou în impas.

Deocamdată Peninsula Iberică face față situației prin măsuri temporare de ajustare și perioade de șomaj tehnic în rândul constructorilor auto, însă sindicaliștii își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluțiile din următorii ani.

Subcontractanții sunt mult mai afectați. Confruntați cu scăderea drastică a profiturilor constructorilor și cu previziuni sumbre, producătorii de componente își reduc drastic ambițiile. Optimismul predominant de acum câteva luni s-a evaporat…

Tulburările geopolitice și ceața economică încetinesc brusc producția auto, trăgând automat în jos producția de piese de schimb. Schaeffler a deschis seria reducerilor cu un plan de suprimare a 4.700 de locuri de muncă, justificat de presiunea venită din partea concurenței chineze, trecerea la vehicule electrice și creșterea costurilor de producție. Bosch a urmat exemplul, anunțând eliminarea a 13.000 de posturi din divizia de mobilitate.

Volkswagen prognozează 35.000 de concedieri până în 2030, în timp ce Audi și Porsche au anunțat, de asemenea, reduceri de personal. Volvo se alătură procesiunii de doliu. Nicio marcă nu este imună la această spirală descendentă, care afectează treptat toți marii actori din industrie, de la cel mai mic producător de echipamente până la constructorii auto de lux.

Iar specialiștii din industrie atrag atenția asupra unui paradox dureros: deși ofensiva constructorilor chinezi reprezintă o provocare serioasă, nu poate fi ignorat nici impactul deciziilor venite de la Bruxelles, care au contribuit semnificativ la actuala recesiune.

Cu toate acestea, Comisia Europeană își menține poziția, interzicând vânzarea de vehicule noi cu motor termic începând cu 2035. Acest ultimatum provoacă confuzie în rândul consumatorilor, care nu își pot alege cu încredere următorul vehicul.

Automobilele electrice se luptă să câștige teren, limitându-se la aproximativ 15% din vânzările europene, departe de ritmul necesar pentru a finaliza cu succes tranziția tehnologică. Sectorul se teme de o sufocare treptată.

În cele din urmă, Europa se află prinsă într-o menghină. Pe de o parte, își forțează drumul spre electrificare cu un calendar mult prea rigid. Pe de altă parte, piața refuză cu încăpățânare să țină pasul. Constructorii se află în fața unei dileme majore: să continue să investească într-o tehnologie aflată în impas sau să mențină pe linia de plutire afacerile bazate pe motoare cu ardere internă, condamnate oricum să dispară.