Concepute să întruchipeze ce e mai bun din ambele lumi, combinând arderea internă și energia electrică, vehiculele hibride plug-in (PHEV) prezintă totuși o rată de defecțiune cu 80% mai mare decât cea a modelelor convenționale termice, potrivit unui studiu american realizat de Consumer Reports.

Ideea este cu siguranță atrăgătoare pe hârtie: combinarea unui motor termic  și a unui motor electric reîncărcabil, pentru a reduce emisiile fără a sacrifica autonomia. Dar realitatea îi ajunge din urmă pe producătorii auto. Sondajul anual american al Consumer Reports, bazat pe experiențele a 380.000 de proprietari, prezintă o imagine destul de îngrijorătoare a fiabilității automobilelor PHEV, în special a modelelor vândute în SUA.

Un bun exemplu în acest sens este Ford Escape hibrid plug-in, un model vândut în Europa sub numele de Kuga, care se numără printre cele mai puțin fiabile dintre SUV-urile compacte. Proprietarii raportează o mulțime de probleme: înlocuirea bateriei de înaltă tensiune, defecțiuni ale sistemului de răcire, probleme de încărcare, ca să nu mai vorbim de problemele mai frecvente cu direcția și aerul condiționat.

Și mai îngrijorător este cazul modelelor Jeep Wrangler și Grand Cherokee 4xe, de la Stellantis. Unele relatări sunt de-a dreptul îngrijorătoare: un proprietar susține că vehiculul său a fost scos din funcțiune „timp de aproape șase luni”, în timp ce altul a trebuit să se întoarcă la reprezentanță de opt ori pentru a încerca să rezolve problemele recurente. Administrația Federală a Autostrăzilor din SUA a trebuit, de asemenea, să intervină cu mai multe rechemări în service, în special pentru pierderi de putere în timpul mersului.

Din păcate, aceste probleme nu se limitează la câteva modele izolate. Mazda CX-90 PHEV domnește printre cele mai puțin fiabile SUV-uri XXL, cu o listă lungă de defecte: baterie, motor electric, transmisie, aer condiționat, frâne, electronică de bord… Un proprietar își rezumă experiența: vehiculul său nu pornea, nu schimba vitezele și refuza să se încarce. 

Nici în segmentul premium, modelele hibride plug-in nu sunt ferite de probleme. Volvo XC60 PHEV nu face excepție: trecerea în așa-numitul „mod melc”, cu putere sever limitată, după doar o lună de utilizare, pare o glumă amară, mai ales în contextul unui preț de pornire de aproximativ 70.000 de euro. La rândul său, Chrysler Pacifica PHEV, singurul monovolum plug-in hybrid disponibil pe piața americană, se confruntă cu dificultăți tehnice deloc neglijabile, de la o transmisie capricioasă până la defecțiuni ale sistemului de încărcare.

Aceste cifre ridică o întrebare fundamentală: oare nu au grăbit producătorii piața, lansând o tehnologie care nu este complet dezvoltată? Combinarea a două grupuri motopropulsoare complete într-un singur vehicul multiplică mecanic potențialele surse de defecțiuni. Și, evident, stăpânirea acestei complexități mecanice nu este (încă?) o certitudine.

Momentul acestui studiu este cu siguranță discutabil. În timp ce unii producători, precum Volvo, își reduc deja ambițiile în privința modelelor 100% electrice, fiabilitatea dezastruoasă a celor PHEV complică semnificativ strategia lor de tranziție.

Între vehiculele electrice care încă necesită îmbunătățiri în ceea ce privește autonomia și infrastructura de încărcare și hibridele plug-in care sunt în mod clar cronic nesigure, șoferul obișnuit ar putea fi tentat să rămână la vechiul său motor diesel de încredere, care cel puțin pornește sigur în fiecare dimineață.