Este un vis vechi al literaturii SF și, totodată, fantezia supremă a directorilor financiari: „fabrica fantomă”: o uzină fără lumini aprinse, fără pauze de cafea și fără sindicate, în care doar roboții sunt la lucru.

Până în 2030, cel puțin un producător auto va exploata o linie de asamblare complet automatizată. Grație convergenței dintre inteligența artificială generativă și roboții umanoizi, industria se află în pragul unei transformări majore, capabilă să reducă la jumătate costurile de producție și timpii de livrare.

Această revoluție impune o regândire radicală a designului automobilelor, adaptate nu oamenilor, ci mașinilor, și promite să schimbe profund lumea muncii în fabrici.

Imaginea muncitorului din fabrică ajustând o ușă sau înșurubând un bord este, cel mai probabil, pe cale de dispariție. Potrivit proiecțiilor din industrie, conceptul de „fabrica fantomă” ar urma să devină realitate până în 2030. Aceste unități de producție de nouă generație vor putea funcționa non-stop, chiar și în întuneric complet, deoarece „muncitorii de oțel” vor înlocui forța de muncă umană și nu vor mai avea nevoie să vadă pentru a lucra.

Cursa a început deja și, fără surpriză, favoriții sunt americanii și asiaticii. Să luăm cazul Hyundai. Grupul sud-coreean nu se limitează la a cumpăra roboți, ci îi și produce. Prin intermediul filialei sale Boston Dynamics, compania își pregătește o metafabrică în statul Georgia, pentru producția de masă a robotului umanoid Atlas. Obiectivul este impresionant: nu mai puțin de 30.000 de unități pe an, începând din 2028. Acești androizi sunt destinați să ocupe un loc pe liniile de producție, inițial în logistică, iar apoi, foarte rapid, în operațiunile de asamblare.

Imperativul economic este atât de puternic încât va înlătura orice preocupare etică. Integrarea acestor tehnologii ar reduce costurile de producție și ar accelera timpul de lansare pe piață cu 50%. Într-o industrie în care marjele de profit sunt măsurate în miligrame, acesta este un avantaj competitiv semnificativ. Cine reușește primul va putea reduce prețurile sau dubla profiturile, lăsându-i pe alții cu fabricile lor lente și, din păcate, scumpe, cu personal uman. Cel puțin, aceasta este predicția analiștilor de la Gartner și Warburg Research.

Până acum, anumite sarcini au rezistat automatizării, în special instalarea interioarelor (scaune, covoare) și a cablajelor electrice. Acestea din urmă, complexe și dificil de manevrat, necesitau dexteritatea degetelor umane. Însă acum mașinile nu mai sunt proiectate pur și simplu pentru a fi frumoase sau practice, ci pentru a fi asamblate de roboți. Inginerii dezvoltă cablaje rigide, integrate direct în panourile caroseriei sau regândesc secvența de asamblare a caroseriei în alb (scheletul mașinii). Dacă interiorul cabinei și cablajul sunt îndepărtate, atunci prezența umană pe linia de producție devine mai puțin importantă.

„Mediul de lucru va suferi o schimbare fundamentală”, notează Kristian Kuhlmann de la Boston Consulting Group, care preferă să vorbească despre o „nevoie uriașă de recalificare” decât despre șomaj în masă. Lucrătorii nu ar fi concediați, ci mai degrabă „amplificați”. Aceștia ar trece de la operarea manuală la supraveghere, întreținerea roboților și inginerie. Dar, pe teren, această tranziție riscă să provoace perturbări semnificative. Transformarea unui operator într-un expert în întreținere digitală nu se întâmplă peste noapte. Va necesita programe de formare pe care puține companii le-au anticipat. Fabrica viitorului poate fi sumbră, dar viitorul celor care lucrează acolo va trebui să fie puternic luminat pentru a evita transformarea într-un dezastru social.