Cine se teme de electromobilitate? 3. A doua viata si reciclarea acumulatorilor

26 noiembrie 2018



Dupa ce am discutat aspecte legate de poluarea produsa de productia automobilelor electrice, in special cea a acumulatorilor si cele legate de poluarea indirecta pe perioada de exploatare a automobilului, din cauza emisiilor de noxe generate de modul de producere a curentului electric utilizat pentru incarcarea acumulatorilor, a venit timpul sa vedem ce se intampla cu un automobil electric la finalul perioadei de exploatare, in special reciclarea acumulatorilor.

Dupa mai mult de 25 de ani de utilizarea zi de zi in aparate electronice si telefoane, a micilor baterii si acumulatori Li ion, care dispareau cu usurinta in gunoiul menajer, chiar daca reciclarea lor a fost legiferata in toate economiile avansate, societatea este confruntata cu acumulatori de mari dimensiuni, care dupa utilizarea in automobile si o a “doua viata” pentru stocare de energie in aplicatii statice, ajung la capatul vietii si vor trebui reciclati.

Acumulatorul noului Tesla Model 3 are o eticheta cu referinta la obligativitatea de reciclare, marcata cu #7 in imaginea de mai sus.  Sursa: catalogul de piese online Tesla Model 3

Cea de a doua viata a acumulatorilor de tractiune este aspectul cel mai interesant din punct de vedere economic, fiindca odata ce capacitatea lor scade sub 70% din cea initiala, dupa aproximativ 15 ani, autonomia unui autovehicul electric ar fi redusa sub limitele de exploatare cu care s-a obisnuit proprietarul sau automobilul a atins limita de functionare. In prezent, garantia oferita de majoritatea producatorilor este exprimata in ani si kilometri (exemplu: Hyundai Ioniq 8 ani, fara limita de kilometri), dar in termeni tehnici se exprima in cicluri de incarcare/descarcare.

In tractiunea rutiera, aceste cicluri sunt foarte rapide, zilnice pentru majoritatea utilizatorilor, sau chiar mai multe pe zi, daca autovehiculul electric este utilizat pe distante mai lungi decat autonomia proprie. Pentru aplicatiile de iluminat public si cele de stocare a energiei, care reprezinta majoritatea utilizarilor cunoscute in prezent pentru acumulatori uzati, numarul de cicluri scade si atat incarcarea, cat si descarcarea decurg mai lent. Acumulatorii reutilizati se incarca cand exista un exces de energie produsa in retea si debiteaza energia stocata atunci cand cererea creste brusc, reactia lor fiind mai rapida si economica decat pornirea unor centrale pe gaz, necesare acoperirii varfurilor de consum.

In cazul penelor de curent, energia stocata in acumulator va fi utilizata pana la restabilirea furnizarii curentului in retea, inlocuind generatoarele de curent pe benzina sau diesel utilizate in prezent de institutii si gospodarii private pentru acoperirea necesarului de energie, pe durata intreruperii furnizarii curentului electric.

Aspectele legate de reciclare nu reprezinta o noutate tehnologica, Toyota utilizand in SUA expertiza firmei Kinsburski Brothers inca din 2010 pentru acumulatorii modelului hibrid Prius ajunsi la capatul vietii. Cu aceeasi firma colaboreaza si Tesla in SUA, iar in Europa reciclarea acumulatorilor se face in colaborare cu firma Umicore, cu sediul la Bruxelles. Firma chineza BYD, producator atat de automobile electrice, cat si de acumulatori, a inceput reciclarea acumulatorilor in Shanghai.  iar Nissan colaboreaza cu Sumitomo in Japonia la reconditionarea acumulatorilor vechi, repusi in circulatie la jumatate de pret, sau destinati reciclarii materiilor prime.

Pentru urmatorii ani, se prognozeaza ca intre 120,000 si 170,000 de tone de acumulatori vor fi disponibili pentru recuperarea materiilor prime. Elementele preponderente din compozitia acumulatorilor, aluminiu, grafit, otel, cupru, cobalt, nichel, mangan si materiale plastice se recicleaza frecvent in toate industriile, iar litiul si cobaltul au devenit deosebit de atractive pentru firmele de reciclare, datorita cresterii semnificative a pretului pe piata mondiala, odata cu cresterea cererii pentru industria auto si a transportului greu din mine.

Asa cum aminteam la inceputul primului episod din seria de articole dedicate subiectelor controversate despre electromobilitate, privite ca o solutie de reducere a zgomotului si noxelor din aglomeratiile urbane in viitorul apropiat, incercarile de cuantificare cantitativa a emisiilor din productie, circulatie si reciclare, se ciocnesc de nenumarate variabile, care fac extrem de dificil demersul si constituie subiectul unor studii academice si lucrari de doctorat ale cercetatorilor din domeniu.

Pentru noi ceilalati, este important sa purtam un dialog deschis, bazat pe cautarea de solutii pentru un viitor mai bun, cu informatii provenite din surse calificate, autorizate si verificabile. Pentru cei dornici de cifre mai exacte legate de reciclarea acumulatorilor, am listat mai jos cateva studii si surse de informare, pentru o cat mai buna documentare in dialogul pro si contra electromobilitatii in prezent si mai ales in viitor.

db

Lectura recomandata:

  1. Despre cea de a “doua viata” a acumulatorilor 
  2. Despre procesul Umicore de reciclare
  3. Directiva europeana pentru reciclarea bateriilor si acumulatorilor (limba Romana)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *