Dintre toți producătorii, Alfa Romeo a fost cel selectat să expună „cea mai înaltă aspirație a omului modern în materie de automobile”, în cadrul Expoziției Universale din 1967, de la Montreal. O alegere firească, având în vedere că era o perioadă înfloritoare pentru Alfa Romeo, un brand reprezentativ la nivel global, în acea epocă, în materie de automobile cool.
Creația trebuia desăvârșită într-un timp record de doar nouă luni, așa că s-a preluat mecanica de la Giulia Sprint GT (motor DOHC cu 4 cilindri în linie, amplasat longitudinal față, 1.570 cmc, 90 CP la 6.000 rpm, carburator dublu corp), pe care cei de la Carrozzeria Bertone au primit tema să creeze noua caroserie. Montreal este opera lui Marcello Gandini, care pe atunci avea 29 de ani.
Rezultatul: un coupé elegant cu 2+2 locuri, o frumusețe tipică italiană care a cucerit prin originalitatea designului – grila joasă, farurile parțial ascunse în spatele unor „pleoape” aerodinamice, ușile în formă de L, cele șase prize de aer de pe stâlpul C, hayonul vitrat așezat în poziție aproape orizontală, evacuarea centrală dublă.
Au fost realizate două exemplare identice, care fost expuse la intrarea în Expoziția Universală, în pavilionul intitulat „Man the Producer”. Cu ajutorul unui sistem ingenios de oglinzi, a fost creat un efect deosebit, care dădea impresia repetării la infinit a imaginii celor două prototipuri.
Succesul de la Expoziția Universală i-a convins pe cei de la Alfa Romeo să meargă mai departe, cu un model de serie, dar cu mecanică îmbunătățită. În timp ce Marcello Gandini și-a rafinat conceptul de design, transformând prototipul inițial într-o „berlinetta touring” de serie, sub capotă și-a găsit loc un V8 puternic și rafinat, preluat de la 33 Stradale. Spre deosebire de cele două prototipuri, care au fost vopsite într-un alb sidefat „lunar”, exemplarele de serie au beneficiat de o gamă variată de culori spectaculoase. Cele mai atrăgătoare au fost auriu metalic, verde Termico și mai ales portocaliu homar.
A fost unul din rarele momente din istoria automobilului în care versiunea de serie a fost mai spectaculoasă decât conceptul inițial. Varianta de serie a fost prezentată la Salonul Internațional auto de la Geneva, în martie 1970, dar a devenit disponibilă pentru comandă abia doi ani mai târziu, la prețul de 5.700.000 de lire, comparabil cu cel al unui Porsche 911. S-au produs 3.925 de exemplare, până în 1977, când criza petrolului a pus capăt motoarelor cu cilindree mare.