Datele recente colectate în Uniunea Europeană, cu privire la comportamentul șoferilor, evidențiază clar o realitate îngrijorătoare: în unele țări se observă o acumulare periculoasă de factori negativi.

În fruntea clasamentului comportamentelor riscante se află Letonia, care înregistrează o medie anuală de 75 de decese la un milion de locuitori. Această rată a mortalității rutiere este de aproape patru ori mai mare decât cea din Suedia.

Studiul, realizat de Vignette Switzerland pe baza unor surse oficiale, a analizat șase factori esențiali legați de siguranța la volan: numărul de decese pe șosele, conducerea sub influența alcoolului, viteza excesivă, somnolența la volan, utilizarea telefonului mobil și neutilizarea centurii de siguranță. Acești indicatori permit evaluarea gradului de risc pe drumurile europene și evidențiază diferențele semnificative dintre statele membre.

Imediat după Letonia, Austria se evidențiază printr-un procent alarmant de șoferi care recunosc că au condus după ce au consumat alcool: 22,1%. Deși această atitudine pare tolerată de o parte a populației, în realitate ea contribuie semnificativ la creșterea riscurilor în trafic.

Grecia, la rândul ei, se remarcă prin nerespectarea celor mai elementare reguli. Aproape 28% dintre șoferi nu poartă centurile de siguranță. Aceasta este cea mai mare rată din Europa, în ciuda campaniilor repetate de conștientizare. În Luxemburg, aproape 40% dintre cei chestionați recunosc că obișnuiesc să conducă după ce au băut.

Și, în sfârșit, în Finlanda folosirea unui telefon mobil în timpul conducerii reprezintă o problemă. Peste 40% dintre șoferi recunosc că nu ezită să folosească telefonul în timp ce conduc, cifră care plasează țara în fruntea listei la acest capitol.

Lista țărilor cu cele mai nesigure șosele este formată din Letonia, Serbia, Grecia, Portugalia, Republica Cehă, Austria, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Finlanda. Numărul de decese pe șoselele continentului a scăzut cu 3% în 2024 față de anul precedent, salvând 600 de vieți. Dar această îmbunătățire este considerată încă prea lentă de către Comisia Europeană, care avertizează că ritmul de progres este insuficient pentru a atinge obiectivul de reducere la jumătate a deceselor rutiere până în 2030.

Într-un comunicat de presă publicat recent, Comisia subliniază că „majoritatea statelor membre nu sunt pe traiectoria corectă”. Drumurile departamentale continuă să aibă o problemă majoră, reprezentând mai mult de jumătate din totalul deceselor înregistrate (52%). Această cifră poate fi explicată în special prin viteze medii mai mari, o supraveghere polițienească adesea mai slabă și un tratament medical mai lent în cazul unui accident.

Profilul victimelor se schimbă foarte puțin de la un an la altul. Bărbații reprezintă în continuare aproape 77% din decesele rutiere în toate grupele de vârstă. Persoanele cu vârste de peste 65 de ani și tinerii șoferi cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt printre cei mai expuși utilizatori ai drumurilor. 

Unele țări reușesc să se remarce pozitiv. Suedia este un exemplu în acest sens. Cu doar 22 de decese la un milion de locuitori, țara scandinavă are cel mai bun bilanț de pe continent. Acest succes se bazează în special pe un efort constant de educare a populației cu privire la siguranța rutieră, pe o rețea densă de radare, pe o cultură puternică a prevenției și pe modernizarea constantă a infrastructurilor.

Dar excepția suedeză nu este suficientă pentru a masca deficiențele constatate în multe alte țări. Comisia Europeană subliniază necesitatea urgentă de a intensifica eforturile și de a regândi strategiile privind comportamentul la volan. Atât timp cât anumite state membre continuă să înregistreze niveluri ridicate de comportament riscant, progresul la nivel european va rămâne limitat.

Siguranța rutieră nu ține doar de vehicule mai performante sau de sisteme avansate de asistență la condus, ci, mai ales, de disciplina zilnică a șoferilor și de respectarea regulilor în trafic.

Credit foto: European Transport Safety Council