La Bruxelles se pregătește dezvăluirea liniilor directoare ale unei noi scheme de stimulare pentru vehiculele electrice fabricate în Europa. Această nouă decizie divizează producătorii auto deja din această fază de proiect.

Pe 25 februarie 2026, Comisia Europeană va prezenta „Legea privind accelerarea industrială”, o reglementare mult așteptată, care va stabili condițiile pentru accesarea stimulentelor la achiziționarea de vehicule electrice, la nivel continental.

Principiul este simplu de enunțat, însă mai greu de implementat: pentru a beneficia de stimulente, un vehicul trebuie să fie asamblat în Uniunea Europeană și să încorporeze cel puțin 70% componente de origine europeană. Acest prag poate varia în funcție de prețul vehiculului.

Schema se va aplica mașinilor electrice cu baterie, dar și modelelor hibride plug-in și pe bază de hidrogen. Această extindere, pe hârtie, lărgește sfera beneficiarilor. Fundamental, însă, întrebarea care a stârnit industria a fost deja ridicată: cine suportă de fapt factura? Potrivit Financial Times, resursele ar fi suportate chiar de către statele membre, și nu de un fond centralizat al UE.

Printre condițiile menționate, o excepție notabilă iese în evidență: bateriile. Încă produse masiv în Asia (în principal China și Coreea de Sud), acestea nu vor fi supuse criteriului originii europene. Un realism binevenit, dacă nu chiar glorios.

Europa știe prea bine că nu își poate permite să se întrerupă brusc de la aprovizionarea cu celule de baterie de origine asiatică, chiar dacă gigafabricile europene apar treptat. Aceasta nu este o recunoaștere a slăbiciunii, ci o concesie față de realitățile industriale.

Noua măsură vine în urma Pachetului Auto din decembrie anul trecut, care a inclus în special un „Battery Booster”, și anume un pachet de ajutor de 1,8 miliarde de euro conceput pentru a sprijini industria europeană a bateriilor. Prin urmare, traiectoria este consecventă, chiar dacă termenele rămân neclare.

Nu este deloc surprinzător faptul că propunerea nu este susținută în unanimitate de producători. Renault salută această decizie. Este logic pentru un grup care și-a relocat masiv producția în Europa și consideră acest lucru un avantaj competitiv direct. BMW și Mercedes-Benz, pe de altă parte, manifestă o prudență nuanțată de îngrijorarea cu privire la riscul unor represalii comerciale din partea Chinei.

Ola Källenius, CEO al Mercedes-Benz și președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile, apreciază că ar trebui, „să se folosească un bisturiu în loc de un drujbă pentru a evita consecințele nedorite”. Cu alte cuvinte, s-ar dori protejarea industriei europene fără a declanșa un război comercial cu Beijingul, ale cărui piețe rămân vitale pentru mărcile premium germane.