Pledoarie pentru electrificare, din partea taximetristilor din München

1 noiembrie 2018



Ca de fiecare data cand ma deplasez cu un taxi, recent, in drumul spre aeroport am lansat un dialog despre automobile electrice, ca sa inteleg mai bine retinerile actuale ale celor ce parcurg zilnic cel mai mare numar de kilometri in aglomeratiile urbane.

Foarte repede am aflat ca pretul de achizitie,  autonomia si viteza de incarcare sunt barierele esentiale in calea adoptarii automobilelor electrice pentru taximetrie. Am argumentat in favoarea utilizarii automobilelor electrice cu cifrele reale, inregistrate pana in prezent cu modelul Hyundai Ioniq, utilizat in cadrul proiectului de educarea electromobilistica initiat cu sprijinul partenerilor Casa Auto Timisoara, Porsib Sibiu si Inspiroline, iar discutia a dezvaluit rapid cateva ipoteze eronate, pe care se bazeaza respingerea ideii de utilizare a unui automobil electric pentru taximetrie.

In primul rand, pretul real de achizitie, dupa scaderea subventiei acordate pentru automobile electrice (45.000 de lei) si a tichetului rabla (6.500 de lei) era cu mult mai accesibil (de vreo trei ori… ) decat cel presupus de interlocutorul nostru Andi.

Autonomia reala de minimum 200 km, obtinuta pana in prezent de peste 60 de conducatori, atat in teren plat la Timisoara, cat si in cel deluros din zona Sibiului, a fost si ea “acceptata” ca acoperitoare pentru traseul mediu zilnic al unui taximetrist din zonele urbane aglomerate.

Despre viteza de incarcare a trebuit sa intram in mai multe amanunte. Perceptia ca durata de reincarcare este lunga provine din experienta cu incarcarea de la priza casnica (220 V), care este cea mai comoda si utilizata de proprietarii privati in proportie de peste 90%.  Andi a parut din nou placut surprins cand a aflat ca la statiile de putere (50 kW), instalate in prezent in unele parcari Kaufland si Lidl, Ioniq-ul se incarca in aproximativ 20 de minute, de la 20% pana la 94%, dar poate fi incarcat si de la statii si mai puternice, de pana la 100 kW.

Chiar daca in prezent taximetristii romani nu beneficiaza de intitiative de incurajare pentru adoptarea automobilelor electrice, tranzitia se produce prin intermediul hibrizilor, care elimina macar doua “griji”, autonomia si reincarcarea, dar nu o rezolva cu totul pe cea a poluarii, chiar daca o reduce considerabil.

Pentru a intelege mai bine contributia taximetrelor la calitatea aerului din orase,  voi folosi datele puse la dispozitie de doi proprietari ai unor flote de taximetre din München, prezentate cu ocazia recentului congres eMove 360. Intr-un limbaj simplu si direct, pe intelesul tuturor, cei doi antreprenori au impartasit publicului experienta proprie cu automobile hibride si electrice.

Gregor Beiner administreaza o flota de 82 taximetre in cadrul firmei MTZ – Münchener Taxi Zentrum. Ca prim pas spre electrificare a ales 10 automobile Jaguar I-Pace pentru spatiu, performante dinamice si autonomie (400 km). Dupa parcurgerea a peste 100.000 km in primele doua luni, antreprenorul evidentia costurile mult scazute cu combustibilul si contributia flotei sale la reducerea poluarii sonore si cu emisii la esapament in München.

In acelasi timp, deplangea faptul ca din lipsa unor modele electrice adecvate taximetriei, a statiilor de incarcare rapida si a programelor substantiale de sustinere a taximetristilor, ca cele din Londra sau Amsterdam,  in prezent doar 16 taximetre sunt electrice in München, dintr-o flota de 3.400 vehicule. Extrapoland la nivelul intregii Germanii, cifrele sunt si mai modeste, cu aproximativ 100 de taximetre electrice din totalul de peste 53.000 aflate in folosinta, care parcurg peste 2,9 MILIARDE de kilometri anual.

Kilometrajul total evidentiaza potentialul urias de economii realizabile la o scara atat de mare si Gregor Beiner a incheiat prezentarea intr-o nota optimista, aratand ca orasul München subventioneaza, incepand de anul trecut, fiecare kilometru ocupat parcurs cu un automobil electric cu 20 eurocenti, pentru a incuraja o adoptare pe scara mai larga a tractiunii electrice in taximetrie. Trebuie retinut ca pretul calatoriei este identic pentru client, indiferent daca opteaza pentru un taxi echipat cu motor cu ardere interna sau unul electric.

Al doilea reprezentant al breslei taximetristilor din München, care si-a impartasit experienta cu automobile electrice la congresul eMove 360 a fost Peter Koehl de la Taxi Center Ostbahnhof. Firma a inceput calatoria spre solutii mai curate de transport prin intermediul hibrizilor si treptat a inlocuit intreaga flota de Mercedes Clasa E Diesel, masina traditionala de taximetrie in Germania, cu Toyota Prius si Opel Ampera (Chevrolet Volt). Astazi isi promoveaza serviciile afirmand ca firma este 100% CO2 neutra, cu notiunea de “Umwelttaxi”, utilizata pentru publicitate si atragerea unui segment al populatiei tot mai sensibil la temele legate de protectia mediul inconjurator.

In 10 ani, cele 51 de automobile hibride au parcurs peste 10 milioane de kilometri, aducand economii substantiale proprietarului, in primul rand prin economia de carburant, inregistrand un consum mediu in regim de taximetrie de 5,7 litri/100 km, fata de 7,5 litri/100 km diesel al unui Mercedes modern (generatia anterioara avea un consum mediu real de 10,1 litri/100 km, dupa declaratiile lui Peter Koehl). Reducerea de emisii poluante este de ordinul sutelor de tone, hibrizii functionand intre 40% si 50% din timp electric.

Cel mai convigator exemplu a venit spre finalul prezentarii, cand Peter Koehl a comparat economiile obtinute pe parcursul a trei ani si 225.000 km cu un Tesla Model S, fata de clasicul Mercedes Clasa E Diesel. Luand in considerare pretul de achizitie, taxele, impozitele, asigurarile, combustibilul, intretinerea si uzura, Tesla a adus o economie de 14.500 de euro firmei de taximetre. Dupa cinci ani si 330.000 km, Model S continua sa fie un partener fiabil de drum pentru firma din München.

Eliminarea schimbului de ulei, filtre, curele este usor de anticipat, insa unele informatii privind intretinerea unui Model S exploatat in regim de taximetrie au fost inedite si extrem de interesante. Am ramas surprinsi ca, datorita franarii regenerative, primul schimb de placute de frana s-a facut dupa 100.000 (o suta de mii) de kilometri. De asemenea, se pare ca acceleratiile line combinate cu franarea regenerativa, solicita cu mult mai putin articulatiile ce transmit cuplul motor la roti.

Intretinerea redusa la modelul electric face ca automobilul sa petreaca mai putin timp in service, fiind mai mult timp la dispozitia clientilor, care pot comanda un taxi electric sau hibrid. Considerand ca in fiecare schimb un taximetrist transporta in medie 10 clienti, Peter Koehl indeamna importatorii si dealerii de vehicule electrice sa intre in partenariate cu firmele de taximetre, care pot oferi experiente practice unui numar cu mult mai mare de potentiali clienti, decat prin test drive-urile clasice, contribuind in acest fel la educarea publicului despre electromobilitate.

Cat de multe am putea invata si aplica din experienta celor ce au imbratisat timpuriu tractiunea electrica pentru taximetrie!

db

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *