Majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană par să se fi pus de acord în privința interzicerii la vânzare a motoarelor termice (diesel și pe benzină). Astfel, obiectivele europene în privința emisiilor de CO2 sunt dintre cele mai ambițioase la nivel mondial, cu mult înaintea celor din SUA sau Asia.

Nu același lucru se poate spune însă în privința termenului la care se dorește aplicarea tranziției spre electrificare. Data limită a devenit în ultima perioadă un subiect de tensiune, iar cele două mari puteri economice la nivel comunitar, Franța și Germania, și-a exprimat deja temerile vizavi de o tranziție prea bruscă.

Uniunea Europeană a stabilit că interzicerea vânzării de motoare termice ar trebui să intre în vigoare în anul 2035. Ceea ce nu a împiedicat Franța să anunte aplicarea acestei interdicții abia din 2040!

Franța susține că industria sa auto este slăbită și că procesul de electrificare amenință cu desființarea a 100.000 de locuri de muncă. În acest context, autoritățile din Hexagon doresc un obiectiv mai flexibil, care să se concentreze pe reducerea emisiilor cu 55% în 2030, comparativ cu 2021.

Un astfel de obiectiv nu ar presupune nicio restricție în privința motoarelor termice și ar permite supraviețuirea soluției hybrid plug-in și dincolo de anul 2035. Ceea ce ar echivala cu un importanr colac de salvare pentru industrie, preț de câțiva ani buni, având în vedere că hibrizii plug-in devin din ce în ce mai populari și le permit producătorilor să-și adapteze ușor oferta la normele din ce în ce mai restrictive în privința emisiilor de CO2.

UE dorește ca emisiile să scadă cu 65% până în 2030. Un obiectiv ambițios, care va duce inevitabil la introducerea unor măsuri mai restrictive, ceea ce va afecta industria auto.

Principalul grup de lobby auto din Franța invocă un studiu conform căruia 100.000 de locuri de muncă ar fi amenințate în această țară, de o tranziție bruscă spre electromobilitate. În același timp, se estimează că ar fi necesare investiții de până la 17,5 miliarde de euro pentru consolidarea sectorului și dezvoltarea infrastructurii necesare tranziției – stații de încărcare, fabrici de baterii, stații de hidrogen etc.

La rândul său, Germania vrea amânarea deciziei la nivel europei. Cu cea mai puternică industrie auto de pe continent, miza este enormă pentru această țară. Ministrul german al Transporturilor, Andreas Scheuer, a avertizat că obiectivele europene trebuie să fie ”fezabile din punct de vedere tehnic” și că trebuie să existe un efort mai mare în ceea ce privește hidrogenul pentru autovehiculele de transport marfă.

Pe scurt, Germania și Franța doresc temperarea ambițioaselor obiective europene de electrificare. Fiind cele mai influente voci din Uniunea Europeană, rămâne de văzut în ce măsură se va găsi un compromis și dacă forul european își va menține actuala intransigență în această privință. Un subiect demn de toată atenția în lunile următoare, care ar putea avea un impact major asupra unor nume mari din industria auto, precum grupurile Volkswagen, Renault, Stellantis, Mercedes sau BMW.