Dupa o lunga perioada de inactivitate, presarata cu peripetii (carburator trimis in Germania pentru reparatie si pierdut de nu stim care servicii postale), dupa un start ratat la Old Car Rally Prahova, din motive familiale, am avut placerea sa ne vedem in parcarea complexului Apollo din Sangeorgiu de Mures, intr-o dimineata de vineri, pregatiti pentru o noua confruntare intr-uo competitie de regularitate.

Reintalnirea cu concurenti de anul trecut, “infrumusetarea” masinii cu numerele de concurs si celelalte colante specifice raliului, scurta introducere in regulile de desfasurare a acestui gen de competitie pentru citiva noi veniti, nu pot sa aduca decit satisfactie.

O privire aruncata prin parcare ne aduce aminte de nume si masini cunoscute sau ne bucura revederea unor automobile “cu pedigree”, ca Porsche 911 SC, Citroen DS 21, Triumph Spitfire 1500, Fiat X 1/9 1300, Saab 900 si chiar un ARO M 461. Pentru amatorii de statistici remarcam ca n-au fost doua masini identice, exceptand de doua Mercedes Benz 200D din 1979, firma care, de altfel, a dominat numeric (9 exemplare din 57 prezente la start), doua Trabanturi 601, ambele din Ungaria, si doua Fiat Barchetta si alte doua spider, Triumph. Sositi in ultimul moment, disciplinati si bine organizati, o mica “armata” de Volga M 24 din Ungaria, una in culorile vechii Militii, au completat parcarea. Consider ca lista celor veniti a fost bogata, cu toate ca raliul nu a facut parte din campionatul de raliuri de regularitate din acest an.

Ca o noutate, sistemul de cronometrare prin GPS, asigurat de Chrono Fun, mi se pare precis, comod, efficient, atat pentru concurenti, cat si pentru organizator. Sistemul aduce un mare avantaj, pentru ca, dupa fiecare proba, concurentii, cu tehnica moderna de conectare la internet in functiune, pot afla imediat rezultatul in proba si clasamentul provizoriu.

Startul primului echipaj s-a dat la ora 13,00. La minutul 14 trebuia sa se prezinte un frumos Chevrolet Corvette cabrio, care insa chiar atunci n-a mai vrut sa porneasca. Tinerii au avut sansa sa fie ajutati de un mecanic, concurent si el, care a diagnosticat sec – bobina de inductie arsa! Solutia salvatoare a venit de la echipajul #46, Vulpe – Catana, Dacia 1310 combi, care le-a oferit bobina lor de rezerva!

Road book-ul ne-a dus spre Miercurea Nirajului cu o prima proba speciala, sau mai corect spus – test de regularitate de 7 km. Ca de obicei, aplicatia pe tableta te ajuta cu conditia… sa functioneze pina la capat! Si cum la noi nu s-a intamplat asa, ultima parte am parcurs-o dupa vitezometrul masinii, care tremura de frig, de cald, de frica… nu stiu, dar nu putea fi decat orientativ. Urmatorul test a fost cu schimbare de viteza (primii kilometri cu o viteza medie impusa, apoi restul probei cu alta viteza medie). N-a fost usor, mai ales ca tableta poate a obosit si nu ne-a slujit pana la finish. Dupa inca o proba speciala, am ajuns la Calimanesti, la Crama Petry, unde ne asteptau sarmalele calde, cafeaua si un loc la umbra, numai bun pentru analiza activitatii si, eventual, incercari de imbunatatire.

La ora 16,00, din nou la start, ca sa trecem pe langa lacul Bezid cu finish la Criseni, judetul Harghita, la Muzeul palariilor de paie. Nu mica mi-a fost mirarea sa aflu ca in zona se cultiva alac, o forma primitiva de grau, doar pentru a confectiona diferite modele de palarii si alte obiecte din paie.

Din nou start, de data aceasta “proba in proba” – adica vreo 3 km cu 47 km/h apoi 1,5 km cu 45 km/h, pentru ca ultimul km din proba sa fie parcurs tot cu 47 km/h. De data aceasta am terminat cu penalizari mai mici. Drumul ne-a dus apoi prin Sovata, pe la marginea Reghinului inapoi la Sangeorgiu de Mures, “devorand” inca patru probe speciale. Timpii impusi pentru parcurgerea etapelor sunt usor de realizat, permitand intrarea in C.O. in timpul impus, chiar si pentru masinile cu cilindree modesta. Totusi, clasamentul final ne dezvaluie penalizari la cateva echipaje, dar credem ca au fost “rataciri” de la road book care i-au costat timp. De aici concluzia ca pentru a merge bine trebuie multa atentie, la orice cuvant sau rand din “cartea de rugaciuni” (road bookul, cum il numea marele Walter Rőhrl).

Ziua a doua, sambata, a continuat cu etapa a parta, lunga de 66 km. Traseul a fost pe langa Transilvania Motor Ring, care pe noi, cei cu regularitatea… nu ne-a interesat. La km 29,3 o mica oprire la noua podgorie Villa Vinea, dar pentru noi important a fost sa stampilam foaia de parcurs (un fel de control de trecere, varianta “regularitate”).

Au urmat alte doua probe speciale si am intrat in Judetul Alba, ca sa poposim la Cramele Jidvei. Personal, mi-a facut placere sa revad, dupa 44 ani, “templul vinului de pe Tarnave” (in 1975 am vizitat acele locuri in cadrul excursiei de studii, ca absolventi ai facultatii de horticultura).

Continuarea raliului a insemnat etapa a cincea, cu intrare in Judetul Sibiu, cu trecere prin Blajel, Medias, pana la Dumbraveni. N-a fost o simpla plimbare, pentru ca traseul a fost “impanat” cu alte patru probe, pe drumuri judetene, de mai buna calitate de data aceasta, cu trafic redus, deci nu i-am deranjat pe ceilalti drumeti. Masinile expuse in fata catedralei armeano-catolice au fost admirate de localnici (mai ales cei mai in varsta), timp in care noi am servit masa. O ploaie scurta de vara le-a dat probleme celor cu cabrio, dar asta este – cat a fost soare, ei au fost cei avantajati.

Ultima etapa, de 61 km, ne-a readus la Sangeorgiu de Mures, dupa ce am mai parcurs doua PS. A fost o zi mai buna, gratie noii aplicatii folosite, care ne-a permis sa avem de trei ori mai putin de o secunda penalizare in testele de regularitate. De aceea spunem deschis “multumim domn’ profesor!”. Daca prima zi o incheiam pe locul 29, la final am terminat pe 21 din 57 participanti si pe 7 din 19 la grupa G.

Raliul a insumat 365,5 km, impartiti in sase etape cu 23 teste de regularitate (din care una anulata) si a atins patru judete. Felicitari sotilor Andronic, invingatorii raliului, care au pus la bataie experienta din anii anteriori si au fost rasplatiti de zeul cronometru (foto din titlu).

Podiumul a fost completat de tinerii Mihai Vulpe – Razvan Catana (Dacia 1300 break) si sibienii Dan Costea – Alina Manzat (Saab 900).

Ca o observatie finala – multi participant, dar mai putini “amatori”, deci creste calitatea cursei. Clasamentul ne arata ca pana la locul 15 sunt concurenti cu intre 46 si 150 puncte penalizare si doar 11 au fost cei care n-au parcurs intreg traseul si au venit (poate), doar la plimbare.

Ovidiu SERBAN