Omul care a afirmat că automobilele sale Ford Model T puteau fi cumpărate în orice culoare, cu condiția să fie negre, nu a fost doar un vizionar genial, ci și unul dintre pionierii automobilului din secolul XX. În același timp însă, Henry Ford a avut și o latură întunecată, știută astăzi de puțină lume, pe care un documentar realizat recent, de Nicolas Glimois, ”The Dark Side of Citizen Ford”, o scoate în evidență, provocând controverse.

Ford a fost, de asemenea, un megaloman și un antisemit, aspecte subliniate de acest documentar care aduce în atenție unele fapte mai puțin cunoscute.

În documentarul său, Nicolas Glimois nu se limitează doar la a evidenția latura întunecată a lui Henry Ford. El explorează în detaliu parcursul fascinant al tânărului care a pornit în viață de la o fermă din Dearborn, Michigan, pentru a deveni multimiliardar.

Glimois examinează viziunea lui Ford asupra unui secol de producție auto, pe care a modelat-o datorită obsesiei sale: o mașină accesibilă tuturor. Acest automobil nu doar că a revoluționat America, ci a schimbat întreaga lume.

Însă există și celălalt Henry Ford, antisemitul care săptămânal își răspândea ura în paginile ziarului local ”Dearborn Independent”, pe care l-a achiziționat prin intermediul unui prieten. Acolo, își exprima deschis disprețul față de evrei.

”Henry Ford este mai mult decât un simplu industriaș carismatic care a revoluționat lumea automobilului și a muncii. De asemenea, a fost un megaloman antisemit care și-a pus greutatea în spatele proiectelor comerciale delirante și a devenit una dintre cele mai mari inspirații ale lui Adolf Hitler. Acest documentar dezvăluie viața complexă a unui om cu ambiții sălbatice și controversate, care va inventa secolul al XX-lea și va schimba fața Americii și a Occidentului.”
sinopsis oficial al documentarului ”The Dark Side of Citizen Ford”

Cărțile? Le disprețuia, spunând că „încurcă mintea”. Totuși, a scris una: „Evreul internațional”, în care susținea că adevărul se află în scrierile și ziarul său, nu în presa tradițională, controlată de evrei, pe care îi considera întruchiparea răului. În 1927, și-a cerut scuze pentru astfel de declarații, însă, zece ani mai târziu, a acceptat cu mândrie Marea Cruce a Ordinului Vulturul German, cea mai importantă distincție ce putea fi conferită de regimul nazist cetățenilor străini.

Istoria a consemnat că a existat și un Ford anti-sindicalist care, cu ajutorul directorului său de resurse umane și al șefului securității, a format o miliție de 3.500 de oameni însărcinați cu intimidarea potențialilor greviști. În 1932, acești acoliți, alături de poliție, au deschis focul asupra muncitorilor. Incidentul s-a soldat cu 4 morți și 25 de răniți.

Documentarul explorează și latura socială a miliardarului din Dearborn, care a dublat salariul angajaților și a redus ziua de lucru de la 9 la 8 ore. Însă, în același timp, a impus un cod social strict. Un angajat Ford nu avea voie să fumeze sau să consume alcool și trebuia să mențină o igienă impecabilă.

Inspectorii companiei verificau respectarea acestor reguli, ajungând chiar la domiciliul angajaților. În cazul încălcării normelor, salariul era diminuat, iar dacă abaterea se repeta, aceștia erau concediați fără ezitare.

Desigur, aceste excese și ideologii controversate ne duc cu gândul la alte personalități, precum Ferdinand Porsche, Elon Musk și, într-o măsură mai mică, Enzo Ferrari, care nu s-au ridicat întotdeauna la nivelul propriilor realizări.

Cu toate acestea, moștenirea a fost dusă mai departe, în special de fiii și nepoții lui Henry Ford. Iar dacă, după mai bine de un secol, logo-ul Ford continuă să strălucească deasupra Dearborn-ului, nu este doar datorită fondatorului său.

---

Pentru a primi în timp real știri, analize și informații din domeniul auto, urmărește 24auto.ro pe WhatsApp Channels!