La un deceniu de la izbucnirea scandalului Dieselgate, cercetătorii fac un bilanț al consecințelor. Concluziile sunt de-a dreptul alarmante.

Este binecunoscut faptul că vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă emit dioxid de carbon (CO2) în cantități variabile, în funcție de model. În ultimii ani, autoritățile au impus standarde din ce în ce mai stricte pentru reducerea acestor emisii.

Cu toate acestea, nu toți constructorii auto s-au conformat cu bună credință. Unii au ales să trișeze, iar cel mai notoriu exemplu în acest sens este cel al Grupului Volkswagen, care a instalat un software special conceput pentru a manipula nivelul de emisii în timpul testelor de omologare.

Scopul era obținerea unor rezultate favorabile pentru modelele noi, în ciuda faptului că valorile reale din exploatarea cotidiană erau mult mai ridicate. Descoperirea acestei fraude a declanșat scandalul Dieselgate în 2015, zguduind industria auto la nivel mondial.

Pe standurile de testare, vehiculele păreau conforme, cu emisii reduse și valori în limitele legale. Însă, în condiții reale de trafic, nivelul de poluare era considerabil mai mare decât cel declarat. Această practică a vizat în principal modelele diesel ale Grupului Volkswagen, afectând nu doar marca principală, ci și brandurile afiliate, Audi, Skoda și Seat.

În total, câteva milioane de vehicule au fost implicate în ceea ce avea să devină unul dintre cele mai mari scandaluri din industria automobilului. La aproape un deceniu de la declanșarea cazului Dieselgate, efectele reale încep să iasă la iveală.

Potrivit unui studiu recent realizat de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), o organizație nonprofit de cercetare independentă axată pe dezvăluirea tendințelor, cauzelor și impactului asupra sănătății, legate de poluarea aerului, consecințele Dieselgate sunt grave și de durată, cu impact major asupra sănătății publice și a mediului.

Cercetătorii CREA au examinat problema și au dezvăluit amploarea daunelor cauzate de software-ul manipulat. Rezultatul: din 2009 și până în prezent, se estimează că această fraudă a provocat moartea a 16.000 de oameni în Europa. Aceste victime nu au murit brusc, ci au fost răpuse lent de boli cauzate sau agravate de poluarea aerului. Acestea includ probleme respiratorii sau cardiace, diabet și chiar cancer. Iar efectele încă nu s-au terminat. Cercetătorii estimează că vor continua în anii următori, chiar dacă constructorul a încetat să mai folosească software-ul incriminat.

Deși vehiculele vizate au fost actualizate între 2015 și 2019, efectele poluării produse înainte de această perioadă continuă să aibă consecințe. Potrivit studiului, bolile cauzate de emisiile nocive pot apărea la ani distanță, iar până în 2040 ar putea duce la aproximativ 8.000 de decese suplimentare.

Impactul nu este doar uman, ci și economic. Studiul estimează pierderi de 146 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Această sumă include costurile medicale, tratamentele aferente și concediile medicale cauzate de afecțiuni asociate poluării, în total peste 2,4 milioane de zile de absență de la locul de muncă, direct legate de Dieselgate.

Dimensiunea scandalului a avut un efect direct asupra politicilor europene. Criza Dieselgate a accelerat luarea deciziei istorice de a interzice vânzarea vehiculelor cu motoare termice începând cu 2035, ca parte a eforturilor de combatere a poluării.

Între timp, Grupul Volkswagen a încercat să repare prejudiciul: aproape 35 de miliarde de dolari au fost cheltuiți pentru compensații acordate clienților, actualizarea vehiculelor și costuri juridice. Astfel, la sfârșitul lunii mai, instanțele germane au încheiat acest caz. Patru foști directori Volkswagen au fost condamnați, inclusiv inginerul responsabil cu dezvoltarea motoarelor diesel. Acesta din urmă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare.