În timp ce la Bruxelles se menține angajamentul de a interzice vânzarea de automobile termice începând din 2035, constructorii îndeamnă tot mai răspicat la prudență. John Elkann, CEO Stellantis, ia poziție și avertizează asupra riscurilor unei treceri prea bruște către vehiculele electrice.

Blocajul care a intervenit între industria auto și diriguitorii de la Bruxelles rămâne departe de a se fi atenuat. Într-un moment în care Europa încearcă să revină la nivelul vânzărilor de dinainte de pandemie și se confruntă cu o competiție chineză tot mai agresivă, strategia de electrificare totală promovată de Ursula von der Leyen stârnește controverse puternice. Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene nu pare dispusă să schimbe direcția: până în 2035, toate mașinile noi cu motoare termice trebuie să dispară din showroom-urile europene.

Însă această viziune stârnește o rezistență tot mai puternică chiar în interiorul industriei pe care ar trebui să o transforme. Constructorii, departe de a împărtăși optimismul reglementărilor de la Bruxelles, percep această restricție mai degrabă ca pe o sabie a lui Damocles ce planează asupra propriei lor supraviețuiri. Printre vocile critice se remarcă tot mai clar cea a lui John Elkann, președintele Stellantis, care nu mai ezită să ceară public o relaxare a normelor europene. Poziția sa contrastează puternic cu cea a fostului CEO, Carlos Tavares, plecat în urmă cu aproximativ un an, care s-a opus ferm oricărei retrageri din partea Europei, subliniind că Stellantis a investit masiv tocmai pentru a atinge aceste ținte ambițioase.

Într-o declarație recentă, John Elkann și-a exprimat fără ezitare punctul de vedere: „Suntem într-un moment de răscruce. Ori alegem calea creșterii, așa cum au făcut alte regiuni ale lumii, ori accelerăm propriul nostru declin”. Mesajul său este cât se poate de clar. Pentru președintele grupului care reunește, printre altele, mărcile Peugeot, Citroën, Fiat, Alfa Romeo, Opel și Jeep, termenul-limită din 2035 nu este doar ambițios, ci potențial „sinucigaș”.

Această declarație se înscrie într-o amplă campanie orchestrată de mai mulți actori majori ai industriei. Toți urmăresc să câștige teren înaintea deciziilor pe care Comisia Europeană urmează să le anunțe cât de curând. Luna aceasta, la Bruxelles va fi prezentat un set extins de măsuri menite să sprijine un sector care asigură locuri de muncă pentru peste 13 milioane de europeni. Miza este uriașă: este vorba, în esență, despre viitorul și sustenabilitatea întregii industrii auto europene.

Norii se adună deasupra Bătrânului Continent. Redresarea de după pandemie nu s-a concretizat niciodată pe deplin, iar cifrele de vânzări continuă să rămână încăpățânat sub nivelul din 2019. În același timp, constructorii chinezi câștigă teren cu o viteză impresionantă, oferind vehicule electrice performante la prețuri pe care Europa cu greu le poate egala. Iar ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, politicile protecționiste ale lui Donald Trump adaugă o nouă presiune prin escaladarea războiului tarifar.

Confruntată cu acest amestec exploziv, industria auto europeană se află prinsă între ciocanul constrângerilor de reglementare și nicovala concurenței acerbe. Pentru John Elkann, menținerea cursului actual ar fi echivalentă cu semnarea condamnării la moarte pentru producția europeană de motoare termice, un domeniu în care continentul a excelat de decenii.

Întrebarea care frământă acum întreaga industrie este, așadar, următoarea: va reuși Bruxelles-ul să reconcilieze ambițiile climatice cu realitățile economice și industriale? Răspunsul va veni în curând, odată cu anunțurile Ursulei von der Leyen. Până atunci, tensiunea continuă să crească.