McLaren Senna, un hypercar uimitor

8 februarie 2018



Cel de-al doilea model din “Ultimate Series” de la McLaren, dupa P1 2013, a fost lansat zilele acestea. Este un tribut adus legendarului pilot de formula 1 Ayrton Senna, purtand chiar numele regretatului campion brazilian.

McLaren Senna renunta la propulsorul hibrid al predecesorului sau, pentru un V8 twin-turbo mai putin sofisticat, dar mai usor. Cu toate acestea, beneficiind de o serie de avantaje aerodinamice, materiale exotice si solutii tehnice de avangarda, incanta privirile si a devenit o masina mult dorita chiar inainte de a-i fi fost dezvaluite specificatiile tehnice.

Cantareste 1.198 kg si are caroseria din fibra de carbon, cu o aerodinamica accentuata de aripile frontale si eleronul posterior inspirate din motorsport.

Va fi produs intr-o serie de doar 500 de unitati la nivel global, toate fiind deja rezervate fara ca masina sa fi fost vazuta in prealabil. Costul unei astfel de bijuterii tehnice este de aproximativ 800.000 de euro.

Fiecare exemplar este asamblat manual, fiind necesare aproximativ 300 de ore de lucru pentru a fi realizat.

Indiferent daca Senna este un vehicul mai puternic decat P1, care a fost limitat la doar 375 de unitati, va fi, fara indoiala, subiectul unei dezbateri aprinse. Numit dupa una dintre cele mai cunoscute figuri din F1, triplul campion mondial Ayrton Senna, noul model face trimitere la una dintre cele mai de succes perioade ale echipei McLaren in motorsport. Echipa care, iata, intre timp a trecut la productia de automobile supersport.

Producatorul britanic a investit masiv in tehnologia electrica si hibrid, rezultatele fiind asteptate incepand cu McLaren Bespoke 2 (BP23), modelul cu trei locuri. Confirmat pentru productie in 2019, BP23 readuce in actualitate pozitia centrala a scaunului soferului de la legendarul McLaren F1 si ar urma sa rivalizeze cu alte creatii extreme din aceasta categorie de top, precum viitorul Aston Martin Valkyrie si proiectul Mercedes-AMG ONE.

McLaren Senna preia o serie de elemente de caroserie din fibra de carbon si aluminiu de la modelul 720S. Amplasat in pozitie centrala spate, motorul V8 de 4.0 litri, cu numele de cod M840TR, dezvolta 800 CP la 7.250 rpm si 800 Nm intre 5.500 si 6.700rpm. Toata puterea este transferata pe rotile din spate, prin intermediul cutiei de viteze cu sase trepte, cu ambreiaj dublu.

Evacuarea este tripla, insa McLaren precizeaza ca se poate elimina amortizorul de zgomot si cea de-a treia evacuare, “pe piete care nu necesita supape, pentru a respecta legislatia privind zgomotul”.

Reproiectarea aerodinamicii frontale si a partii din spate, care are un difuzor dublu, permit atacarea tururilor rapide de circuit, ducand masina in zona curselor.

Senna este mai jos decat modelul 720S, are mai multa rigiditate si prezinta progrese in privinta suspensiei adaptive. Sistemul RaceActive Chassis Control II (RCC II) dispune de amortizoare adaptive interconectate hidraulic, fata – spate si stanga – dreapta.

Pneurile sunt special dezvoltate de Pirelli – P Zero Trofeo RS, cu dimensiuni de 245/35 ZR19 pe fata si 315/30 ZR20 pe spate. McLaren sustine ca fiecare disc de frana din ceramica de mare capacitate necesita sapte luni pentru a fi creat, deoarece fantele de racire sunt prelucrate, nu turnate, in rotoare.

Sunt disponibile cinci versiuni de vopsea – negru Stealth Cosmos, albastru Trofeu Kyanos, portocaliu Troy Mira, alb Vision Pure si gri Vision Victory.

“McLaren Senna este o masina ca niciuna alta: personificarea ADN-ului McLaren din motorsport, legalizata pentru utilizarea pe sosea, dar proiectata si dezvoltata de la bun inceput pentru a excela pe un circuit”, a declarat Mike Flewitt, CEO al McLaren Automotive.

“Fiecare element al acestui nou Ultimate Series McLaren are un focus fara compromisuri de performanta, inzestrat pentru a asigura cea mai pura legatura posibila intre cel de la volan si masina si ofera cea mai buna experienta de conducere pe pista, intr-un mod in care doar McLaren o poate face”.

McLaren Senna isi va face debutul public la nivel mondial la Salonul de la Geneva, pe 6 martie 2018.