Începutul acestei decade a venit cu o creștere constantă a prețurilor la autoturismele. În doar patru ani, între 2020 și 2024, acestea s-au mărit cu 24%, ceea ce a avut repercusiuni importante asupra întregului sector, prin prăbușirea pieței la nivel european. Primele victime sunt persoanele fizice, în special clasele muncitoare și de mijloc, care reprezintă acum doar 31% dintre cumpărători, față de 43% în 2019.

Mai mulți factori pot explica această situație. Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Mobilitate în Tranziție (IMT), un think-tank independent din Franța, totul a fost declanșat de pandemia de Covid-19. În acea perioadă, producția de vehicule a fost sub cerere, ceea ce a dus la creșterea bruscă a prețurilor și la umflarea marjelor de profit ale constructorilor. Iar revenirea la normal nu a readus nici volumele, nici prețurile anterioare.

Apoi, a existat și inflația materiilor prime (oțel, cupru, aluminiu, plastic) și creșterea prețurilor la energie, care au avut, evident, un impact. Furnizorii de echipamente și apoi constructorii au transferat aceste creșteri de costuri asupra prețurilor de vânzare, cu un impact de 6% din totalul de 24%.

Dar constructorii s-au concentrat și pe trecerea la un nivel superior de piață și pe dorința de a obține marje de profit confortabile. Acești doi factori explică mai mult de jumătate din creșterea prețurilor tranzacțiilor (12% din totalul de 24%), observată în Franța. Mai multe mărci au jucat această carte: Fiat (+53%), Dacia (+44%), Skoda (+21%), Opel (+27%). Altele au înregistrat creșteri de prețuri mai puțin dramatice: Peugeot (+17%), Volkswagen (+18%), Citroën (+18%), Toyota (+19%).

În cele din urmă, prețurile au fost impulsionate în creștere de mișcarea de electrificare (6% din creșterea de 24%). Cota de piață a modelelor electrice și hibride, care sunt mult mai scumpe, a crescut în urma implementării standardelor CAFE (Corporate Average Fuel Economy), în 2020.

Astăzi, chiar dacă producătorii își neagă parțial responsabilitatea, sunt conștienți că situația este critică, deoarece ar putea avea consecințe asupra ocupării forței de muncă, putând duce la închiderea fabricilor. Ei încearcă să răspundă cumva la această situație, de unde și ideea de a lansa modele low-cost, în jur de 15.000 euro.

Situația nu este diferită nici în zona rarefiată a segmentelor superioare. Iar dacă perioada analizată se mărește, cifrele devin dramatice. Cu prețuri care au explodat de 20, chiar 30 de ori față de nivelul din 1975 (ajustat la euro), supercar-urile au ieșit complet din liga oamenilor obișnuiți. Cu toate acestea, vânzările acestui segment au urcat vertiginos. Cine ar fi crezut?!

Cel mai spectaculos aspect este proliferarea mașinilor vândute la prețuri stratosferice. Piața supercar-urilor, și chiar a hypercar-urilor, a explodat în ultimele decenii, la fel ca oferta. Au fost inventate sau revitalizate mărci, precum Bugatti, Koenigsegg, McLaren și Pagani, ca să numim doar câteva, oferind modele care depășesc adesea un milion de euro.

Constructorii de mașini exotice și-au văzut producția și profiturile cum cresc exponențial. Ferrari producea în 1974 puțin sub 1.500 de mașini anual, față de aproape 14.000 în 2024. Cazul Lamborghini este și mai spectaculos, de la 355 de mașini în 1974 la 10.687 în 2024.

Vorbim despre un adevărat maraton al exclusivității, cu modele din ce în ce mai spectaculoase și… mai inaccesibile. Bugatti EB110 se lansa în 1992 cu un preț de  aproximativ 550.000 de euro. În același an, McLaren F1 ridica ștacheta la un un milion de euro. Trei ani mai târziu, Ferrari F50 intra pe piață tot la 550.000 de euro. Iar anii 2000 au continuat în forță cu Ferrari Enzo, Porsche Carrera GT și Bugatti Veyron, împingând limitele performanței și ale portofelului. La peste 1,33 milioane de euro, McLaren F1 a doborât toate recordurile de preț ale acelor ani. Astăzi, un hypercar la acest preț pare de-a dreptul ieftin!

Creșterea este justificată în primul rând de faptul că numărul persoanelor care își pot permite astfel de vehicule a explodat. Și nu vorbim despre doar despre șeicii îmbogățiți din petrol! Explicațiile sunt multiple și se regăsesc în boom-ul bursier din anii 1980 (epoca „băieților de aur”), apoi explozia digitală din anii 2000, a cărei emblemă este Bill Gates, urmată de miracolul economic al anumitor țări asiatice, în frunte cu China.