Stellantis continuă să-și mărească excedentul emisiilor de carbon. Conform ultimelor estimări ale agenției Dataforce, referitoare la anul 2025 și la primele 8 luni din 2026, grupul ar putea datora 1,36 miliarde de euro pentru depășirea pragurilor europene de CO2. O sumă în creștere față de 1,25 miliarde, cea calculată cu doar câteva luni în urmă.

Grupul Volkswagen se află într-o situație și mai gravă. Totuși, aceste cifre, oricât de impresionante ar fi, nu sunt absolut inevitabile, pentru că sistemul de mutualizare a creditelor de carbon lasă încă o marjă de manevră.

Începând din 2025, media care nu trebuie depășită este stabilită la 93,6 grame de CO2/km, fiecare producător având, de altfel, propriul obiectiv individual în funcție de compoziția gamei sale de modele.

Dincolo de această limită, sancțiunea crește rapid: 95 de euro pe gram în plus, înmulțit cu numărul de vehicule înmatriculate. Un mecanism care nu iartă aproape nimic și care, în mod automat, pedepsește mai sever grupurile ale căror eforturi de electrificare întârzie să prindă avânt.

Astfel, Stellantis se clasează pe locul al doilea printre cei mai expuși producători de pe piața europeană, imediat după Volkswagen, a cărui datorie teoretică ajunge la 2,75 miliarde de euro, sumă revizuită, de asemenea, în creștere față de cele 2,3 miliarde anunțate anterior. Mercedes-Benz, Nissan și Mazda completează acest top.

Aceste sume nu se transferă în facturi definitive. Producătorii pot să cumpere credite de carbon de la grupuri care au modele mai ecologice, prin acorduri de punere în comun. Iar în acest domeniu, actorii extraeuropeni sunt cei care dețin supremația: Tesla dispune de o rezervă de credite evaluată la aproximativ 3 miliarde de euro, BYD la 2,25 miliarde, iar Geely la 1,8 miliarde. Leapmotor (832 de milioane) și Xpeng (aproximativ 400 de milioane) urmează în clasament.

Cu alte cuvinte, o parte semnificativă a efortului de reglementare european ar putea ajunge să aducă beneficii financiare producătorilor chinezi sau americani.

Pentru Stellantis, miza depășește simpla chestiune contabilă. Grupul încearcă în continuare să găsească un echilibru viabil între vehiculele cu motor termic, hibride și electrice, pe o piață europeană ale cărei echilibre se schimbă mai repede decât se preconiza. Cu cât vor crește vânzările modelelor cu emisii zero, cu atât media emisiilor grupului va putea scădea și, odată cu aceasta, și factura teoretică.

Însă nimic nu garantează că acest lucru va fi suficient pentru a acoperi diferența până la sfârșitul exercițiului financiar. Foarte mult va depinde și de deciziile luate la Bruxelles, cu privire la eventuale ajustări ale normelor privind emisiile de CO2.